Contact rapid: 0723.150.107
CONDITII COMANDA SI LIVRARE
CASUTA COPILARIEI
Parteneri online
Toate drepturile rezervate: www.cadouridinpovesti.ro  ® 2020
Baga de seama o usa de un verde viu chiar in fata lui, vru sa o deschida dar isi dadu seama ca usa nu avea un maner, o clanta, o deschizatoare. Pentru cateva clipe ramase uimit, dar schimba imediat uimirea cu un zambet cat toata fata si dupa zambet trecu la ras si sa te tii veselie pe chipul lui, nu mai intalnise asa ceva si se amuza din plin. Cand radea el mai abitir, usa cea verde porni sa vibreze deodata si incepu sa se deschida, parca actionata de o mana nevazuta. Baiatul pasi dincolo de usa si deodata se trezi in mijlocul unei incaperi foarte mari care avea pe margini niste coloane frumoase, de o parte si de alta si fiecare coloana era pictata altfel decat cealalta. Baiatul numara nu mai putin de 12 astfel de coloane. Incepu sa se uite cu atentie la desenele de pe fiecare coloana. Pe una era desenata o padure cu copaci, pasari, animale, ciupercute, tot ceea ce gasesti intr-o padure. Pe alta a regasit pictat ceea ce parea un orasel, cu case, oameni, biciclete, masini. In timp ce admira el aceste coloane, se deschise cu zgomot o alta usa din interior, mai mare decat cea de la intrare si aparu in cadrul ei un omulet cu parul portocaliu, ochi foarte mari si pielea albastra. Omuletul, pe numele lui Pandy ii spuse baiatului ca este pazitorul acestei case. Baiatul spuse si el ca il cheama Tommy si ca locuieste in oraselul invecinat cu padurea. Tommy incepu sa intrebe ce fel de casa este aceasta, mica pe dinafara si foarte mare pe dinauntru si cum de nimeni nu iese sau intra in acea casa. Pandy ii raspunde ca nici nu e nevoie sa intre sau sa iasa din casa in modul obisnuit pentru ca acea casa avea foarte multe incaperi de unde puteai sa ajungi in orice parte a lumii, oriunde aveai nevoie. Pandy ii arata baiatului una din coloane, ce era pictata cu o ferma de pomi fructiferi si ii arata ca daca isi doreste sa mearga sa cumpere sau sa culeaga fructe, intra prin coloana si ajunge la livada, isi ia mere sau alte fructe si se intoarce. Tommy incerca si el sa ajunga la livada, dar nu trecea de coloana zidita. Omuletul ii spuse sa-si aduca aminte cum trecuse de usa fara incuietori. Baiatul rase si ii spuse ca nu mai vazuse asa aceva pana atunci si ca nu stia cum se deschisese usa cea verde. Omuletul ii explica baiatului ca acel ras si veselie a lui reusise sa deschida usa cea verde si ca acea stare il va face sa treaca si prin coloane. Acea stare era un amestec de mirare, bucurie, inocenta si cutezanta de a pasi in necunoscut si de a experimenta lucruri noi. Baiatul rase din nou, intinse mana prin coloana si cand si-o trase inapoi avea in ea un mar. Musca din mar cu pofta si bucurie. Il intreba pe Pandy daca mai poate vizita casuta. Pandy il invita sa revina de cate ori va dori el. Aproape ca nu trecea nicio zi fara ca Tommy sa mearga la casuta sa experimenteze cate si mai cate grozavii, insotit de cel care ii devenise prieten, de omuletul simpatic Pandy. Calatorea cu Pandy prin munti inalti de unde vedeau peisaje minunate si de unde parea ca atingeau curcubeul, mergeau pe insule de la marginea lumii si se bucurau de valuri, de soare si de vietati nemaintalnite pana atunci. Zilele treceau, anii treceau si ei se bucurau impreuna de toate aceste minunatii. Intr-o buna zi, Tommy, vrand sa treaca ca de obicei prin usa cea verde, aceasta nu se mai deschidea. A stat in fata usii, s-a plimbat, a ras, a povestit, dar usa parca nici nu-l auzea. Intr- un tarziu isi aduse aminte de o calatorie cu Pandy, undeva spre Polul Nord, unde se simtisera atat de bine in noptile cu aurora boreala; inchise ochii si retrai din nou acele cipe minunate. In acel moment usa cea verde se deschise si ea. Tommy intra si cand il intalni pe Pandy, ii povesti ce se intamplase cu usa cea verde. Pandy ii spuse ca era ceva firesc si normal sa se intample asta din cand in cand, sau se putea intampla pentru totdeauna. Mirat, Tommy il intreba daca e posibil ca el sa nu mai poata intra in casuta. “Exista si aceasta posibilitate”, ii explica rabdator Pandy. “Cand ai venit prima oara aici, erai un baietan zglobiu si zburdalnic si plin de curiozitati. Acum ai crescut si emotiile acelea cu care reuseai sa deschizi usa cea verde s-au schimbat. Poate esti mai putin inocent, mai putin mirat, nu mai esti atat de iscoditor si curios.” Omuletul cu parul portocaliu si cu ochisorii mari il lua de mana pe Tommy si il duse intr-o incapere pe care baiatul nu o mai vazuse vreodata. In acea incapere erau sute, mii de coloane mai mici, viu colorate, pictate cu tot felul de locuri si calatorii. Pandy il duse pe Tommy la o anumita coloana si ii spuse sa o atinga. Tommy o atinse si simti intr-o clipa toata bucuria din toti anii petrecuti alaturi de Pandy in calatoriile si trairile lor. Coloana aceea pastra emotia copilariei lui. Bucuria ii cuprinse tot corpul. Dintr-o data intelese. Stia ca va putea sa vina de cate ori va dori la casuta copilariei, pentru ca esenta acelei bucurii va fi tot timpul cu el, oriunde se va duce si orice va face. Si acestea fiind spuse, Multe vremuri vor fi duse. Si casute ca aceasta, Toti copiii vor avea!
A fost o data ca niciodata, a fost un loc intr-o margine de padure si de drum. In acel loc, nu se stie cand si cum, aparuse asa, ca peste noapte, o casuta. Casuta parea din alte vremuri, era construita in linii simple, dar avea o cochetarie a ei. Intr-o zi, un copil zburdalnic, se incumeta curios pana aproape de casuta.
CADOURI PERSONALIZATE CU POVESTI
Untitled